Georgică

Cînd eram la școală îmi plăcea să am părul lăsat mai lung, nu neapărat fiindcă doream să fiu în ton cu Beatles, ci poate pentru că aveam intuiția că va începe să mă părăsească destul de curînd… E suficient să spun că am avut și părul prins la spate într-un fel de coadă motiv pentru care Horia, colegul meu de bancă din liceu, chiar așa mă apela: Coadă!

N-aș spune că mai tîrziu am revenit la sentimente mai bune față de frizeri dar am înțeles că am nevoie de ei ca să îmi compun o figură care să se asorteze cu împrejurările… Frizerii ca atare pot fi însă tipi savuroși, iar microcosmosul din frizerii bate de multe ori orice carte cu care mă înarmez ca să-mi omor timpul: pur și simplu discuțiile pot fi absolut aiuritoare prin asocierile care te poartă de la Ilf și Petrov la Haruki Murakami dintr-o singură suflare!

Bref, înainte de călătoriile mai lungi, printre lucrurile pe care nu le scriu pe listă ca să verific ce mai am de făcut dar mi le amintesc privindu-mă în oglindă este și aspectul podoabei capilare… [ – Păi mai ai doar cîteva fire… Tocmai de-aia!]

Și așa ajungem la Georgică. Georgică, carevasăzică, nu e un frizer, nici măcar, scuzați, un „stilist“, e o instituție și funcționează după un orar oarecum aleatoriu într-una din din ce în ce mai desele locații ale Brothers Barber Shop, aproape de casă. Și dacă înainte mă duceam la Universitate și îmi dam șuvițele pe mîna unor tipi manierați, din vechea generație, care se ocupau de tot felul de clienți-personaje importante ale zilei, acum mă duc la Brothers… unde mă întîmpină vibe-ul actualității, „combinația dintre rimă și poezie improvizațională pe un ritm muzical“, pe scurt rap-ul !!!

Inutil de spus: nu îmi place rap-ul. Mă irită, e monoton, nu înțeleg la ce se face aluzie desi uneori „acțiunea“ se desfășoară în limba română (tresar întotdeauna cînd îmi dau seama că melopeea e, de fapt, în limba natală…)

Iată-l și acum cîteva zile cu clientul…

Nu e singura amintire. În trecere prin Córdoba, Argentina, în februarie 2019, am găsit la 2 pași de apartamentul în care locuiam o Peluqueria Barberia Masculina RP (RP venea de la Rodrigo Peralta, pe Sta Rosa 407), toți tineri și „profi” unde problema a fost alta: precaritatea vocabularului specific de frizerie (!) al meu în spaniolă și al lor în engleză! 😊

Augustín vorbea engleză dar era nexperimentat, s-a chinuit să mă tundă, fir cu fir, vreo 20 de minute, după care Rodrigo l-a mitraliat în spaniolă cu o rafală de cuvinte, mi-a spus că mi se cere permisiunea ca delicata operație să o continue el, Rodrigo, și, țac-țac, în trei minute am fost gata!

…de fapt, dacă merg încă și mai în urmă cu amintirile dau de o percepție și un cuvînt malgaș: vazaha ! Vazaha e numele dat albilor în Madagascar, derivă dintr-o poveste întortocheată (ca orice poveste malgașă care se respectă), iar eu, ditai vazaha (păi nu?) am ajuns în 2009, în orașul Diego Suarez (oficial Antsiranana) din nordul Madagascarului, pe mîna unei doamne care era terifiată să nu-l ciupească din greșeală pe domnul alb…

(- Cum „ce m-a apucat să mă duc la frizer în Madagascar“? Venea sărbătoarea de Paști!)

Și uite-așa, închizînd paranteza amintirilor de acum 14 ani, mă întorc la

Pleci la drum lung, vrei să iei cu tine o mutră cît mai agreabilă, iar Georgică de pretutindeni îți vine negreșit în ajutor.

Și, dacă ai urechea exersată, poți înțelege și tema discuției din rap.