8 martie

Acum fix patru ani ne aflam într-un oraș încîntător (tot un port!) Valparaiso din Chile. Aveam o zi la dispoziție, suficient ca să descoperim orașul. De la gară am luat un troleibuz spre zona centrală. La un moment dat troleibuzul s-a oprit, șoferul ne-a anunțat ceva, nu ne-am mișcat de pe locurile noastre și abia la al doilea anunț am ciulit urechea… spaniolă 😀 Traseul nostru se oprea aici, cu părere de rău, spunea șoferul, din cauza demonstrației.

Care „demonstrație”, frate? Veneam din Santiago, unde stăteam la Hotel Interamericano la doi pași de Președinție, și nu era vreo vorbă de manifestări sociale. În fine, acum ne aflam la Valparaiso, trebuia să coborîm, asta e: am coborît! Și-acum țin minte zumzetul din ce în ce mai crescut, apoi niște scandări neinteligibile fiindcă erau pe fondul unor răpăituri de tobe și apoi AM VĂZUT!

Era o demonstrație a femeilor cu ocazia zilei de 8 martie! Coloana părea nesfîrșită, rîndul din față al toboșarelor era chiar de povestit. Nu prea purtau fuste, ci pantaloni sau shorts (martie e o lună călduroasă în emisfera australă), bluze sau doar tops, și scandau, și scandau… Egalitate, Salarii egale, Concedii pentru copii – pînă aici nimic nou doar că eu știam că statul chilian le garanta 🤷🏻‍♂️ Pînă la urmă, în discuții ulterioare cu prieteni chilieni, m-am lămurit. Mișcarea feministă lua avînt în America de Sud, și în Chile în mod special, doar că era canalizată tot spre lozincile… străvechiului 8 martie socialisto-comunist; Chile fiind o țară catolică, nu prea mergeau lozincile de emancipare sexuală obișnuite în alte zone ale lumii…

Oricum, repet, era de privit și de povestit. Rostul inserării acestei amintiri aici este acela că azi am primit (eu!) tot felul de mesaje legate de 8 martie pe care să i le transmit partenerei de teambuilding, alături de diverse glume, evident legate de același „eveniment”. (Cele mai groaznice – și triste în același timp – sînt mesajele trimise de femei altor femei.)

Pe scurt și ca să fie clar: nu pun botul la 8 martie! Avem în România o tradiție minunată, cea a mărțișorului de 1 martie, iar pelteaua asta comunistoidă cu Ziua de 8 martie n-am înghițit-o nici în clasele primare!

À bon entendeur salut!

P.S. Sigur, puteți lăsa comentarii pe blog (fie și sub pseudonim), m-ar amuza…